Premieră pentru presa sportivă românească
Eveniment deosebit de important pentru presa sportivă internațională: cel de-al 84-lea Congres al Asociației Internaționale a Presei Sportive, organizație mondială care se află în preajma aniversării unui secol de la înființare (Paris, 1924), la care au luat parte reprezentanți a 103 Asociații Naționale de pe toate continentele.
După 71 de ani (1951 – Congresul cu nr. 16), Roma a fost din nou gazda unei asemenea manifestări (în Italia au mai avut loc încă 5 Congrese – 1956, 1960, 1972, 1977, 2009), de această dată reuniunea din ”Cetatea Eternă” având o însemnătate deosebită: alegerea noului Comitet Executiv. Programul, desigur, nu s-a limitat doar la alegerea conducerii AIPS, cei peste 250 de participanți punând în discuție și o serie de teme de actualitate ale ceea ce putem spune că se cheamă astăzi ”industria presei”.
PREMIERĂ PENTRU PRESA SPORTIVĂ ROMÂNEASCĂ
Congresul de la Roma a avut ca punct de maxim interes alegerile pentru noul Comitet Executiv (2022 – 2026), moment care s-a încheiat cu o premieră pentru presa sportivă din România. După 2005 (Marrakesh), 2009 (Milano), 2013 (Sochi), 2017 (Seul), la Roma 2022, ziaristul sportiv Emanuel Fântâneanu, membru al Asociației Presei Sportive (APSR), a fost reales membru al Comitetului Executiv al Asociației Internaționale a Presei Sportive, obținând cel de al 5-lea mandat consecutiv, o ”performanță”, pentru a ne păstra în domeniu, unică pentru istoria jurnalismului sportiv românesc și nu numai. Fost președinte, timp de 12 ani, al APS, membru al Comitetului Executiv al Uniunii Europene a Presei Sportive (1997-2006), președinte al Uniunii Balcanice a Presei Sportive, realegerea în conducerea celei mai mari și influente organizații mondiale a presei sportive este și o dovadă a aprecierii întregului jurnalism sportiv românesc. Este de notat, că pe parcursul celor 98 de ani ai AIPS, încă trei ziariști din România s-au aflat în această importantă poziție: A. Keppich (1924-1928), N. Papagheorghe (1936-1939) și Aurel Neagu (1989-1995).
Președinte al AIPS a fost reales italianul Gianni Merlo, pe celelalte poziții aflându-se Esat Yilmaer (Turcia) – prim vicepreședinte, Evelyn Watta (Kenya), Zsuzsa Csisztu (Ungaria), Ioannis Daras (Grecia), Mohammed Hiji (Qatar) – vicepreședinți, Jura Ozmec (Croația) – secretar general, Emanuel Fântâneanu (România), Malik Amjad Aziz (Pakistan), Adel Al Zahrani (Arabia Saudită), Gao Chao (China), Vicente Dattoli (Brazilia), Josef Langer (Austria), Morad Moutaouakkil (Moroc), Ernesto Ortiz (Uruguay), Juan Antonio Prieto (Spain), Ahmadi Seyed Abdolhamid (Iran), Hiroshi Takeuchi (Japonia), Marc Ventolluiac (Franța), Jose Zidar (Slovenia) – Comitet Executiv.
De asemenea, au fost alese și noile conduceri ale Uniunilor Continentale, președinți fiind Charles Camenzuli (Malta, AIPS Europe), Carlos Julio Castellanos (Columbia, AIPS America), Hee Don Jung (Coreea de Sud, AIPS Asia), AIPS Africa urmând să-și desfășoare Congresul în 2023.
Totodată a fost reconfirmat ca Delegat Oficial al AIPS pentru gimnastică, în cadrul Comisiei Sport a AIPS (președinte Emanuel Fântâneanu) și colegul Nicolae Gavrea.
Depășind însă momentul alegerilor – evident, cu o încărcătură emoțională deosebită și o competitivitate extrem de strânsă (pentru Comitetul Executiv au fost 24 de candidaturi!) – pe agenda discuțiilor din cadrul Congresului s-au aflat și alte puncte de interes.
Nicolae Gavrea (penultimul în dreapta), împreună cu colegii din Comisia Sport a AIPS
RELAȚIILE DINTRE UEFA ȘI FIFA SUNT MAI BUNE ACUM DECÂT ÎNAINTE
În prim-plan s-a situat întâlnirea cu un invitat special, Aleksander Ceferin – președintele UEFA. Avocatul sloven, ales la putere în 2016, a avut de făcut față unui veritabil tir de întrebări, în sdinteză el afirmând că: ”Fotbalul european este mai puternic, mai unit ca niciodată și este în frunte cu noua sa versiune a fair-play-ului financiar… Trăim într-o criză constantă de aproape trei ani din cauza COVID-19 și a diferitelor probleme. Am avut mai multe crize în doi ani și jumătate decât s-a confruntat UEFA în anii ‘60. A fost complicat, dar am ieșit cu bine… Cel mai bun lucru este că, atunci când am avut aceste vremuri critice cu Covid și așa-numita Super-ligă, fotbalul european a rămas unit și este acum mai unit ca niciodată. Am arătat că putem rămâne împreună chiar și în vremuri de criză… Principala problemă a lumii noastre este globalizarea, așa că, din perspectiva fotbalului, un club din țara mea este mai mic decât un club din Italia, dar și o companie este mai mică din cauza dimensiunii pieței. Noile noastre reguli de fairplay financiar încearcă să reducă decalajul. Nu putem fi naivi, dar noul sistem pe care l-am lansat este unul bun, ceea ce este demonstrat de faptul că ligile care vor întotdeauna reguli mai stricte și marile cluburi care și-ar dori ca acestea să fie mai blânde sunt toate de acord… Nu putem avea un plafon salarial ca în Statele Unite. Cluburile noului plan pot cheltui până la 70% din veniturile lor pentru salarii, ceea ce le va face durabile, deoarece acum există cluburi care cheltuiesc 100% pe salarii, ceea ce înseamnă că nu sunt sustenabile… Un factor care contribuie la construirea unei noi lumi curajoase a UEFA este extinderea Ligii Campionilor din 2024. Noul sistem va fi mai interesant decât înainte, cu încă patru echipe și cu un alt tip de sistem. Acum în grupe, după unul sau două meciuri, știi cine se va califica. Cu acest nou sistem nu se va cunoaște cine se va califica până aproape de sfârșit. Așa cum este acum, toată lumea joacă în cadrul unui grup. În noul sistem, toată lumea poate juca cu toată lumea… Extinderea Ligii Campionilor va avea ecou și în celelalte două competiții, inclusiv în noua Conference League al cărei succes a surprins criticii… FIFA și UEFA sunt de acord în 95% din lucruri. Cele cinci procente sunt foarte interesante doar pentru cei cărora le plac scandalurile și luptele. Cred că important este să ne protejăm propriile organizații și când nu suntem de acord, nu suntem de acord. Relațiile dintre UEFA și FIFA sunt mai bune acum decât înainte… În ceea ce privește alegerile de anul viitor, nu mă aștept ca vreun candidat european să se prezinte împotriva supremului FIFA Gianni Infantino, iar în ceea ce mă privește dețin deja 55 de scrisori de susținere pentru menținerea la conducerea UEFA, adică totalul membrilor UEFA…”
Pentru a rămâne în domeniul fotbalului, două alte expuneri au atras atenția, ele aparținînd managerului senior de dezvoltare a fotbalului feminin al UEFA, Emma Sykes și lui Hans Hultman, FIFA Head of Media, care a prezentat modul de acreditare, organizare și funcționare a Centrului de Presă al Campionatul Mondial din Qatar, fiind de remarcat numeroase inovații tehnice pentru facilitarea activității presei.
„SITUAȚIA DIN UCRAINA NU ESTE UN FILM”
O emoție puternică a caracterizat întâlnirea cu unul dintre câștigătorii ”Premiilor Internaționale AIPS” din cadrul Programului dedicat tinerilor reporteri, ucraineanul Vladyslav Dunaienko, care s-a aflat în fața celor aproape 250 de jurnaliști din întreaga lume în uniforma sa militară, deoarece el este și ziarist, dar și soldat!. „Situația din Ucraina nu este un film, este viața noastră. Acum câteva zile am fost în prima linie. Mă voi întoarce pe front, imediat ce voi ajunge acasă” și și-a însoțit cuvintele cu o prezentare, sub motto-ul „Sport și război”, pe care a pregătit-o în tren în drum spre Roma, care a inclus și o listă a sportivilor și jurnaliștilor care care se află în război, precum și a unora care și-au pierdut viața în luptele din Ucraina.
„INEGALITATEA DE GEN ÎN PRESA SPORTIVĂ”
A fost abordată, de asemenea, o importantă temă de actualitate: ”Inegalitatea de gen în presa sportivă”, dar și în sport. Discuțiile au fost foarte aprinse și la obiect, cu multe păreri pertinente. „Există doar o femeie jurnalistă sportivă din zece ziariști sportivi la nivel mondial, iar 95% dintre lideri sunt bărbați” – Zsuzsa Csisztu – vicepreședinte AIPS; „Astăzi în UEFA Womens suntem în jur de 440 de milioane de femei și fete în fotbal, mai multe jucătoare ca niciodată. 1,6 milioane înregistrate în toată Europa, dar care reprezintă numai 0,3% jucătoare înregistrate din populația feminină. Obiectivul nostru includerea mai multor femei în fotbal la nivel de recreere și de elită, inclusiv femeile însărcinate și femeile postpartum și fetele tinere. Vom asista la o schimbare în sistemul de licențiere a cluburilor pentru a încuraja cluburile să includă echipe feminine” – Emma Skyes, manager senior de dezvoltare a fotbalului feminin UEFA.
ZIARISTICA SPORTIVĂ ȘI ROBOTICA
Discuțiile și prezentările au adus, totodată, în prim-plan Jocurile Mondiale Special Olympics de la Berlin 2023, candidatura orașului Chungcheong pentru Universiada 2027, realizarea în comun de către CIO și AIPS a unui program istoric pentru tineri reporteri în Africa. Și nu în ultimul rând, ci dimpotrivă, a avut loc o dezbatere foarte necesară, care este prezentă, de altfel, în fiecare redacție și instituție media din întreaga lume: ”viitorul jurnalismului sportiv în epoca roboților”, participanții – printre alții Juan Ignacio Gallardo (Marca), Shinsuke Kobayashi (Kyodo News), Vincent Amalvy (AFP), Lee Martin (Getty Images), Valerio Piccioni (Gazzetta dello Sport), Jura Ozmec (secretar general AIPS) etc – reprezentând ziare, agenții de presă și agenții foto, au transmis într-un mesaj de oportunitate, mai degrabă decât unul de risc. ”Cuvintele cheie ale roboticii în jurnalismul sportiv? Rapiditate, simplitate, profunzime. Dacă putem folosi primele două cuvinte fără a-l pierde pe al treilea, putem face un jurnalism de calitate. Există o mulțime de algoritmi și informații despre date, dar sportul este un tărâm al emoțiilor și este important să înțelegem cum ne poate ajuta un robot să spunem acele emoții. O scenă ca aceea dintre Rafa Nadal și Roger Federer în lacrimi, interpretarea acelei scene, este posibil să fie spusă de robot? Este un lucru fundamental în a găsi un echilibru între nevoia de a fi rapid, dar în același timp să nu trădăm viziunea jurnalistului, care este să înțeleagă și să spună povești pe care alții le-au văzut, dar nu le-au înțeles pe deplin, sau nu le-au vazut deloc…” (Valerio Piccioni – Gazzetta dello Sport). Concluzia? Inteligenta artificială este un plus, dar nu poate înlocui inteligența umană…
Emanuel Fântâneanu (membru Comitetul Executiv AIPS) și Dumitru Graur (președinte APS România), la Congresul AIPS de la Roma
PREZENȚĂ ACTIVĂ A JURNALIȘTILOR ROMÂNI
Aflați la Roma, pentru a participa la lucrările Congresului, Dumitru Graur, președintele APS, și Nicolae Gavrea – Delegat Oficial al AIPS pentru gimnastică în cadrul Comisiei Sport a AIPS, au fost, ca întotdeauna, o prezență activă, onorând valoarea jurnaliștilor sportivi români, atât în dezbaterile din plenul Congresului sau ale Comisiei Sport, argumentând și consolidând poziția Asociației Presei Sportive din România, care, la 3 decembrie 2023, va aniversa 95 de ani de existență, APSR fiind unul dintre pilonii presei românești, ai AIPS și AIPS Europe, indiferent de vremi și vremuri.
IN MEMORIAM. În memoria jurnaliștilor sportivi recent plecați dintre noi a fost păstrat un minut de reculegere. Numele a șapte jurnaliști români au apărut pe lista celor comemorați la Congresul AIPS: Ion Ghițulescu, Mihai Dolinschi, Horia Alexandrescu, Doru Dinu Glăvan (fost președinte al Uniunii Ziariștilor Profesioniști din România), Ioan Stan, Dumitru Stănculescu și Nicușor Stan.
Minut de reculegere în memoria jurnaliștilor sportivi plecați dintre noi
Final. Gianfranco Coppola, președintele Asociației Presei Sportive din Italia (USSI), i-a înmânat Steagul AIPS colegului Hee Don Jung, președintele Asociației Presei din Coreea de Sud și al AIPS Asia, marea metropolă Seul urmând a fi gazdă a Congresului AIPS din 2023, pentru a treia oară în ultimii 12 ani.
Emanuel Fântâneanu
Membru Comitetul Executiv AIPS
Foto: Carlos Pozzoni – AIPS Media
https://apsmedia.ro/premiera-pentru-presa-sportiva-romaneasca/
Cândva, cu câteva decenii în urmă, pe vremea când o mare atletă a României domina sportul mondial prin zborul peste ștacheta atletismului, era suficient a scrie pe plicul unei scrisori (și au fost cu miile) doar numele Iolandei Balaș, fără a menționa adresa, și a-l expedia din orice colț al lumii, pentru ca mesajul să ajungă la destinație fără a se pierde!, dovadă a imensei popularități a celei ce a fost ”La fenomenale romena”.
Creșterea cazurilor de coronavirus în întreaga lume, atribuită în mare parte descoperirii de noi variante de COVID-19, continuă să alimenteze speculațiile potrivit cărora Jocurile Olimpice Tokyo 2020 ar trebui anulate. De partea cealaltă, Comitetul Internațional Olimpic (CIO), Comitetul de Organizare și Comitetul Internațional Paralimpic fac tot posibilul să dezmintă aceste zvonuri și să consolideze idea că întrecerile vor avea loc. Președintele CIO, Thomas Bach, a susținut săptămâna trecută că zvonurile din jurul Jocurilor „îi rănesc pe sportivi în pregătirile lor”, motiv pentru care ”Noi nu pierdem timp sau energie cu privire la speculațiile privind dacă Jocurile au sau nu loc. Noi lucrăm la modalitatea în care Jocurile vor avea loc”, după cum a declarat Thomas Bach la finalul ultimei reuniuni a Comitetului Executiv al CIO.